Sensul iniţierii - Iniţierea în Egiptul antic (B)


(CONTINUARE)

TRACK 4

Şi iată ce facem noi, de fapt, ce propovăduim, unde vrem să-i aducem pe fraţi şi surori. Dar nu pentru încercări, pentru suferinţe. Nu ne ocupăm prea mult de ele. Nu sunteţi martirizaţi, nu sunteţi bătuţi, nu sunteţi flagelaţi; dar ne ocupăm de acele lucruri, de acele 3 lucruri: de a trezi conştiinţa, sufletul omenesc, de a construi templul cu materialele cele mai pure şi de a putea atrage Sfântul Duh, de a-l fixa. Iată adevărata Iniţiere. Asta pentru a vă explica faptul că noi lucrăm în aceeaşi direcţie cu Misterele egiptene, (fiindcă) nu foarte mulţi şi-au dat seama încotro vă duc ! Bineînţeles că nu putem acum să coborâm în puţuri, să trecem prin foc. Am lăsat aceste lucruri trecutului. Dar ceea ce este etern, ceea ce este important, ceea ce este esenţial, îl facem în Fraternitatea Albă Univesală. Câte conferinţe, amintiţi-vă ! (care vorbesc despre cum) să iei acele particule celeste şi să le adaugi pentru ca celelalte să plece, cele care sunt putrede, care sunt chircite, depăşite; să-ţi construieşti templul, adică corpul de slavă, despre care v-am vorbit, corpul lui Hristos. Şi apoi... Sfântul Duh nu poate locui în murdărie, în dărăpănături, în mizerie. Trebuie să fie un templu al purităţii. Or, acesta este esenţialul Învăţământului nostru. Vedeţi, aşadar ?! Iar acum, pentru nimic în lume nu veţi putea nici calomnia, nici respinge, nici dispreţui (ceea ce facem), odată ce ştiţi că ceea ce facem depăşeşte tot... Acum poate veţi începe şi voi să vă angajaţi, spre binele vostru, spre slava voastră. Pe când, înaine, vă plimbaţi de colo-colo, comparaţi, căutaţi; căscaţi, vă scărpinaţi în cap. Şi eraţi nişte idioţi.
     Şi am să vă mai spun acum că multe lucruri din religia creştină sunt preluate din Misterele vechiului Egipt. Cei care pretind a căuta ceva nou... Egiptenii erau nişte oameni stupizi, în vremea aceea !!! Iată un singur exemplu: unde au găsit Sfânta Treime ? Au luat-o din Egipt şi de la Eleusis. Brahma, Vishnu şi Shiva sunt acelaşi lucru. Doar numele diferă. Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt nume diferite, dar sunt acelaşi lucru, aceleaşi idei, acelaşi principiu. Şi ca să vă mai spun – pentru că dacă ar trebui să vă spun câte lucruri a furat creştinismul de la Misterele egiptene... mi-ar trebui ore întregi. Mă voi opri doar la un singur lucru: de  unde vin flagelările ? Chiar şi Dominicanii le practică; unii trec în fiecare săptămână prin flagelare. Da, dominicanii, vă rog frumos ! Pentru că Misterele au lăsat omenirii o urmă de neşters, deşi oamenii nu mai vorbesc despre ele, nu se mai gândesc la ele, nu mai ştiu nimic despre ele. Aceeaşi tradiţie există undeva… fără probele focului..., ale celor patru elemente. De ce trebuiau să învingă cele patru elemente ? Pentru că acei preoţi, acei Iniţiaţi ştiau că fiinţa umană a căzut, primul păcat a fost înfăptuit din cauza celor 4 elemente; ea a acceptat să se revolte împotriva lui Dumnezeu şi revolta l-a subjugat. Cele 4 elemente îl domină acum. Este la cheremul acestor 4 elemente: pământul, apa, aerul şi focul. Iar acolo, în Mistere, reuşea să le învingă, să se elibereze. În Mistere devenea liber. El se supunea, aplica, urma, asculta... şi reuşea să învingă această revoltă. În timp ce acum revolta este peste tot, peste tot, peste tot: oamenii se revoltă, se revoltă, fără a şti ????? adevărul. Nu ştiu nici măcar să asculte un Maestru adevărat. Ei ştiu mai bine decât el şi sunt mereu revoltaţi. Şi de aceea oamenii nu se vor elibera niciodată, niciodată. Mă înţelegeţi sau nu ? Un ignorant nu se poate elibera.
   Şi acum, să continui. Vai, vai, nu s-a terminat ! Când discipolul, aspirantul, candidatul, ajungea (la capăt), deja era cineva. Acum trebuia să treacă prin cele mai mari probe: încercarile lui Tantal. Aţi citit deja despre ispitele lui Tantal ? A, este ceva îngrozitor ! Aspirantul trebuia dus într-o grădină, într-un parc, unde era gazon, erau flori, arbuşti, fete şi băieţi care se hârjoneau, dansau, se sărutau... Era ceva... Şi mai erau acolo coşuri pline cu fructele cele mai savuroase. Erau lucruri divine, amfore pline cu un vin minunat; iar el, care era înfometat, însetat... Şi mai erau femei îmbrăcate în haine de voal subţire, aproape transparente şi care se aflau în locuri de porfir, întinse în posturi languroase, în poziţii îmbietoare şi cu zâmbete şi gesturi îl învitau pe bietul Iniţiat să vină să le consoleze. Iar el, oh, là, là ! trebuia să învingă toate acestea, trebuia să învingă toate acestea. Era lucrul cel mai greu. Tinere fete întinse şi aproape goale. Şi dacă el uita de ce se afla acolo şi ce trebuia să facă, se isprăvea cu el, devenea un sclav în templu şi nu mai putea să iasă. Pentru el, totul se sfârşea. Acela care reuşea să învingă, care nu ceda, era primit de întregul popor de la Memphis. El ieşea printr-o poartă mare, trecea pe lângă preoţii îmbrăcaţi în veşminte somptuoase şi îmbrăcat, el însuşi într-o robă albă, cu o coroană de mirt pe cap, cu o frunză de palmier, ca simbol al victoriei. Şi mergea însoţit din toate părţile, însoţit de un car minunat îmbodobit şi în care nu urca, dovedind că nu cedează ovaţiilor, gloriei acestei lumi. Nu lua nici măcar carul. Peste tot, în toate balcoanele, din toate casele se strigau ovaţii, aplauze, i se rostea numele; şi chiar faraonul cu toată (curtea?) îi dădea cadouri, flori. Iar el... Apoi el îşi lua rămas bun de la Maestru şi se întorcea în ţara lui. Iar unii, ca Pitagora şi ca Apollonius din Tyana, nu s-au mulţumit doar cu Egiptul. Ei au vrut să vadă Misterele lui Mitra, din Persia. Şi apoi în India. Ei au parcurs tot. Şi când s-au întors... Iar Iniţierile era toate aceleaşi, doar forma lor era diferită. Şi când a trebuit să meargă la Misterele lui Mitra, nu trebuia să treacă prin probe avea deja diploma. I se revela tot restul, fără a fi pus să treacă prin suferinţe.

TRACK 5 
Şi acum iată concluzia: Ce este lumea modernă ? Ce sunt discipolii, elevii, cei care caută spiritualitatea ? Bieţii de ei, nu-şi dau seama că încă n-au învins nimic, n-au suferit nimic şi sunt mereu ofensaţi şi mereu cer - când n-au învins niciodată nimic. Şi aceasta este nenorocirea nenorocirilor. Ei nu ştiu ce înseamnă să treacă Iniţierile. Nu ştiu. De, aceea, în Europa nu se poate obţine mare lucru, pentru că oamenii sunt plini de personalitate. Nu cunosc mare lucru. De aceea trebuie să citiţi volumul XI. Insist, pentru a şti ce este această afurisită de personalitate, care ne face tot timpul să plângem, să ţipăm, să ne lamentăm şi să cerem, să pretindem, să scuipăm, să fim mereu nemulţumiţi... se lamentează.  Ei nu-şi dau seama că trebuie să învingă multe lucruri, multe lucruri, multe lucruri.
     Concluzia este următoarea: când vă confruntaţi cu încercări – pentru că probele nu mai sunt în temple, în Mistere, ele sunt în viaţă... În viaţă trebuie să învingem cele 4 elemente, toate aceste mâhniri, tristeţi, umilinţe, totul în viaţă ! Şi dacă am şti ce se întâmpla în acele Mistere, când toate aceste suferinţe ale corpului fizic, aceste privaţiuni, aceste martirizări, flagelări erau tocmai pentru a trezi latura divina, latura spirituală. Pentru că în felul acesta se trezea. Oamenii ţipă, se vaită... (Vor ca totul să fie aşa), fără greutăţi, fără probleme ! Vor rămâne nuli, nişte melci (fără cochilie), nişte viermi, nişte pigmei. Aceste probe, care sunt în viaţă, sub tot felul de forme – nu aidoma celor din Egipt – sunt aici, prezente ! Luaţi bolile, luaţi închisorile, încercările, divorţurile, morţii ???, prăbuşirile pecuniare, sunt probe.  Şi când nu eşti luminat asupra felului cum trebuie să le treci... Toţi sunt jalnici... Dar dacă am fi luminaţi, le-am trece cu zâmbetul pe buze ! Şi apoi, am lucra asupra noastră-înşine, asupra templului nostru, cum poate Spiritul (să vină să sălăşuiască în el). Şi gata, am devenit un fiu al lui Dumnezeu. Că oamenii vă recunosc, că nu vă recunosc, asta nu are nici o importanţă. Comorile, bogăţiile, cadourile, harurile nu ei vi le vor da ! Ei nu vă pot da nimic, sunt atât de săraci ! Cerul este cel care vă va da tot restul. Da, trebuie să gândiţi în acest fel.
    Şi dacă vă spun acum că eu am trecut pe acolo, m-aţi crede ? Ei da, eu am trecut pe acolo. La început nu ştiam, dar Maestrul Peter Deunov a revelat că nu numai că am trecut pe acolo, dar am devenit un hierofant, aveam toate puterile. În Egipt. Şi că îi învăţam, oho...! Iar eu nu ştiam. Acum îmi amintesc puţin, foarte puţin, foarte puţin. Dar dacă Maestrul Peter Deunov nu-mi revela asta, cred că toată viaţa aş fi rămas aşa, în neştiinţa acestui fapt. Ei, da. De aceea voi nu vă daţi seama ce lucruri sunt în stare să vă revelez pentru a vă ajuta, a vă lumina... Nu vă daţi seama. În faţa voastră se află un tip oarecare, îl poţi bate pe umăr, camarade, amice ! Amicul meu ! Şi aşteptaţi, aşteptaţi, poate într-o bună zi, poate veţi regreta că nu aţi simţit ceva adevărat, strălucitor. (Veţi spune:) «O, ce orbi am fost, ce ignoranţi, ce... !»  Eu ştiu asta. Dar când ? N-am idee. Dar aşa va fi. Pentru că ceea ce vă aduc eu, este mai mult decât aur şi pietre preţioase. Iată. Cel de-al treilea fel de crengi se numea tamarin(d). Purtau numele de tamarin(d). Erau folosite pentru a face focul: menta sălbatică arabică, spinii de Egipt şi tamarinul.  
    Dar ce este cel mai extraordinar din toate cunoştinţele lor, este acest adevăr: licoarea este dulce pe margini, e miere, iar în interior este amar, aduce boala şi moartea. O, ce adevăr ! Iar acest mare adevăr, eu l-am găsit la Paracelsius. În acea perioadă eram foarte tânăr; îmi căzu în mână un opuscul de Paracelsius, în care vorbea şi  revela că pierderea, în mod stupid, inutil, a acelui lichid pe care îl posedă bărbatul, înseamnă pierderea vieţii. Viaţa pleacă şi se apropie moartea. Am fost atât de uluit, încât acest lucru m-a preocupat, înainte să-l găsesc pe Maestrul Peter Deunov. Paracelsius. Iar acum tineretul şi chiar adulţii nu se gândesc decât să risipească, să risipească prosteşte această putere, această forţă, această chintesenţă, doar pentru a se distra, pentru a se desfăta. Dacă ar şti în ce fel boala şi moartea intră pe nesimţite, puţin câte puţin... Vedeţi ? Paracelsius. Şi eram foarte tânăr. Am fost uluit de acest adevăr. Şi am crezut. Şi n-am să vă mai spun mai mult ! Ce am făcut, cum m-am purtat, ce am hotărât... Asta nu vă priveşte. Dar lucrul acesta m-a impresionat în asemenea măsură, încât a jucat un rol definitiv în existenţa mea.
   Iată, astăzi a fost un lucru esenţial. O hrană substanţială, esenţială şi... condensată.  Mă întreb chiar ce i-aţi făcut bunului Dumnezeu pentru a avea această şansă de a auzi aceste lucruri. Mă întreb. După Cer, după Iniţiaţi, nu există nimic care se poate compara, care poate egala, ca valoare, Lumina, adică această Ştiinţă Iniţiatică. Iar voi nu v-aţi gândit niciodată că este aşa/că aşa stau lucrurile. Şi atâta timp cât nu cunoaşteţi valoarea, nu veţi fi niciodată Iniţiaţi. Niciodată. A, puteţi citi cărţi peste cărţi iniţiatice. Nu, nu prin cărţi iniţiatice devii Iniţiat. Priviţi: Jacob Bhöme cu siguranţă n-a citit nimic, poate foarte puţin, dar ce a descoperit el însuşi, prin propriile capacităţi ! Şi toţi au luat de la el. Toţi au luat, toţi au fost influenţaţi. E formidabil, Jacob Bhöme. Da, toţi au fost influenţaţi. Chiar şi Sf. Martin a fost influenţat şi mulţi alţi scriitori. ... Scriitori ??? francezi, englezi au fost influenţaţi de el. Iar acum oamenii îşi închipuie că citind biblioteci, cărţi oculte, au ajuns Iniţiaţi. Nu, este o chestiune de devenire interioară. Devii Iniţiat interior, prin sufletul, prin spiritul tău, prin inima ta, prin calităţi şi virtuţi, prin iubirea ta, prin dezinteres, prin statornicie devine cineva un Iniţiat. Chiar dacă n-a citit nimic. N-a citit nimic şi este deja un Iniţiat. A 5-a rasă judecă şi cântăreşte, măsoară lucrurile după cunoaşterea intelectuală, după erudiţie, după diplome, după facultăţile universitare absolvite. Asta încă nu e o Iniţiere. Nu devii un Iniţiat în felul acesta. Sunt mulţi oameni iniţiaţi, dar care n-au terminat facultăţi, iar alţii care au terminat Universităţi, dar care nu ştiu că sunt la început. Sunt două lucruri diferite. Încercaţi să înţelegeţi asta dans votre tête, pentru că e o asemenea confuzie în capul contemporanilor în privinţa adevăratei cunoaşteri, oh, là, là ! Am văzut asta.
   Încercaţi să vă amintiţi, astăzi, ce este o Iniţiere. Şi atunci veţi înainta, veţi înainta, veţi înainta... Când vor apărea unele greutăţi – şi în mod obligatoriu vor apărea – veţi vedea altfel lucrurile şi atunci plutiţi. În timp ce înainte vă smulgeaţi părul, calomniaţi pe toată lumea sau chiar vă sinucideaţi. În timp ce acum, deveniţi cu adevărat formidabili. Nu v-am vorbit de francmasoni. Rozacrucienii, francmasonii au păstrat multe crâmpeie, multe adevăruri de la vechiul Egipt. Şi francmasoneria, de asemenea. Ei da. Nu v-am vorbit de Shimon Bar Johai, de Zohar, de Kabbala. Nu v-am spus că Kabbala vine şi ea din Egipt. Ei, da. Şi că aceşti Iniţiaţi din Egipt, veneau din Atlantida. Sunt atlanţi care au venit o parte în Egipt, o parte în India şi au iniţiat.... Şi un Iniţiat, un hierofant îi dicta chiar Faraonului. Faraonul se supunea, se înclina. Da, un hierofant. Ei, da, nu v-am explicat tot. Dacă vor exista condiţii, posibilităţi, poate într-o zi am să vi le revelez, dar nu sunt lucruri esenţiale. Puteţi merge înainte fără acele lucruri. Dar rămâneţi cu acest lucru: acceptaţi dificultăţile pentru a deveni puternici. Şi, în al doilea rând, pregătiţi templul, corpul de slavă, corpul lui Hristos, ca Duhul Sfânt să vină să locuiască (în el). Nu există lucru mai important. Nu există. Totul este nimic, zero, pe lângă asta.
  Acum, câteva minute de meditaţie.

CONTINUARE Partea 3 ( C )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu